Pacient în România: Cum drepturile mele s-au întâlnit cu realitatea sistemului medical
Un rol important în promovarea unui sistem de sănătate eficient și respectuos îl are cunoașterea drepturilor pacienților, drepturi ce trebuie garantate și respectate. Și, pentru a sublinia importanța acestei cunoașteri, aș vrea să împărtășesc o întâmplare personală care m-a făcut să reflectez la aceste drepturi și la realitatea cu care ne confruntăm adesea în spitalele din România.
Pe la sfârșitul lui februarie, am ajuns cu fiica mea la Urgențe la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, puțin după miezul nopții. După câteva ore petrecute la UPU, s-a decis să ne transfere pe Secția de Pediatrie, pentru ca dimineața să fie evaluată de alți specialiști.
Ajunse în salon, o asistentă a venit să-i recolteze analizele și cam atât. Asta s-a întâmplat în jurul orei 6 dimineața. Nu voi lungi povestea, dar vreau să vă spun că fiica mea avea gripă și dezvoltase o reacție alergică la tratament. Până la ora 10:00, când am ieșit din salon și am întrebat când o va vedea un medic, nu a venit nimeni să o verifice. Ai zice că un copil internat cu febră +40°C și cu o alergie medicamentoasă ar trebui să fie un caz monitorizat cu strictețe, nu? Ei bine, nu a fost cazul.
Dacă ești slab de inimă, ai șansa să te simți un părinte de nimic în fața unui astfel de sistem.
Știm cu toții că atunci când cei dragi nouă sunt într-o situație delicată, tindem să acceptăm situația așa cum este, cu gândul că doar ei să fie bine. Sunt sigură că mulți ați fost martori la indiferența personalului medical, sau chiar la o atitudine plină de superioritate si v-ați simțit neputincioși în fața unui sistem care nu vrea sub nici o formă să evoluze.
Ne-am gândi că într-un spital de copii, care se confruntă cu tot felul de afecțiuni, aceștia ar trebui să primească un meniu echilibrat și diversificat – mai ales atunci când suntem bolnavi, când corpul are nevoie de hrană adecvată pentru a se vindeca.
Realitatea este cu totul alta. La micul dejun, fiica mea a primit două felii de pâine prăjită și o cană cu ceai. O să ziceți, da, dar nu e o noutate, știm deja că trebuie să ne aducem de acasă mâncare, apă, produse de igienă, pentru că da, nu e nici hârtie igienică la baie. Eu am cerut. Infirmiera a trebuit să o întrebe întâi pe șefa ei dacă poate să îmi aducă..și apoi mi-a sugerat ca în cazul în care vine cineva la mine curând să îmi aducă un sul să i-l înapoiez…
Această întâmplare mi-a reamintit cât de important este să cunoaștem și să solicităm respectarea drepturilor noastre, mai ales într-un sistem care, din păcate, este adesea copleșit de lipsuri. Așa cum stipulează Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, pacienții au dreptul la îngrijiri medicale corespunzătoare, iar acest drept nu trebuie ignorat sau subestimat de nimeni.
Iar acest lucru nu se limitează doar la calitatea tratamentului, ci și la respectul față de demnitatea pacientului. De cele mai multe ori trebuie să suportăm o atitudine total nepotrivită din partea personalului medical. În loc să fim tratați cu respect și compasiune suntem întâmpinați cu indiferență și chiar cu cinism.
În ciuda unui sistem medical care ar trebui să garanteze pacienților un tratament adecvat și condiții de îngrijire corespunzătoare, realitatea este cu totul alta. Fiecare pacient are dreptul de a fi tratat cu respect și de a beneficia de condiții minime de îngrijire, iar atunci când aceste drepturi nu sunt respectate, există mecanisme legale prin care să putem reclama și să cerem sancționarea abuzurilor.
Este adevărat că legislația românească protejează drepturile pacienților, însă în practică, există încă provocări semnificative în ceea ce privește implementarea acestora, cum ar fi accesul inegal la servicii medicale, lipsa transparenței și a informării și chiar discriminare pacienților vulnerabili.
Ce trebuie să știm? Că drepturile pacienților sunt esențiale pentru asigurarea unei îngrijiri medicale corecte și echitabile. Legea drepturilor pacientului garantează un cadru de protecție, dar este important ca atât instituțiile medicale, cât și personalul din domeniul sănătății să își îndeplinească responsabilitățile cu seriozitate, respectând atât drepturile fundamentale ale pacientului, cât și etica profesională.
Este totodată și responsabilitatea noastră să nu acceptăm tratamente necorespunzătoare și să nu ne lăsăm intimidați de atitudini inadecvate.
Aceste situații nu sunt izolate și fac parte dintr-un fenomen larg răspândit în spitalele de stat, care continuă să funcționeze după aceleași mentalități din trecut. Dacă nu intervenim și nu sesizăm abuzurile, ele vor continuă să existe. Este în puterea noastră, a fiecăruia, să ne informăm despre drepturile noastre și să ne asigurăm că acestea sunt respectate.
De asemenea, este necesar ca autoritățile să îmbunătățească accesul la servicii medicale pentru toți cetățenii, pentru a asigura o sănătate publică echitabilă și de calitate. Cum ar fi, de exemplu, să poți beneficia de o consultație decontată într-un timp rezonabil și să nu mai auzim eterna frază “nu mai sunt fonduri”.
pacient în România drepturile pacientului drepturile pacientului legea
Ce trebuie să știm? !!! Ca pacienți avem o serie de drepturi esențiale:
-Dreptul la respectarea demnității și a confidențialității
Pacienții au dreptul de a fi tratați cu respect, fără discriminare de niciun fel, indiferent de sex, vârstă, rasă, religie sau stare socială. De asemenea, informațiile privind starea lor de sănătate trebuie păstrate confidențiale, iar pacientul are dreptul să decidă ce informații doresc să fie împărtășite altor persoane.
-Dreptul la informare complete
Pacienții au dreptul să fie informați în legătură cu diagnosticul lor, cu opțiunile de tratament disponibile și cu posibilele riscuri ale acestora. Informațiile trebuie să fie prezentate într-un mod clar și accesibil, astfel încât pacientul să poată lua decizii informate privind tratamentul său.
-Dreptul la consimțământul informat
Orice procedură medicală sau tratament poate fi realizat doar cu acordul pacientului, după ce acesta a fost suficient informat despre natura și riscurile acestora. Consimțământul pacientului trebuie să fie liber exprimat, fără presiune din partea personalului medical.
-Dreptul la îngrijire medicală de calitate
Pacienții au dreptul de a beneficia de îngrijire medicală adecvată nevoilor lor, conform standardelor și protocoalelor medicale. Acest drept presupune că instituțiile medicale și personalul din domeniu trebuie să asigure tratamente eficiente, sigure și accesibile.
-Dreptul de a alege medicul și instituția de tratament
Fiecare pacient are dreptul de a-și alege medicul și instituția unde dorește să fie tratat, având posibilitatea de a solicita a doua opinie medicală. Alegerea tratamentului trebuie să fie liberă, iar pacienții trebuie să fie încurajați să ceară informații suplimentare atunci când este necesar.
-Dreptul de a refuza tratamentul
Pacientul are dreptul de a refuza un tratament, inclusiv în cazul în care acesta ar salva viața. Refuzul tratamentului trebuie să fie însoțit de o evaluare a conștientizării riscurilor, iar pacientul trebuie să fie informat despre consecințele acestei decizii.
Iar instituțiilor medicale și personalului medical le sunt impuse anumite responsabilități (care nu sunt opționale ci obligatorii). Amintesc aici câteva :
-Asigurarea condițiilor de tratament corespunzătoare
Spitalele și clinicile sunt obligate să ofere condiții adecvate pentru îngrijirea pacientului, inclusiv spații de tratament sigure, curățenie și un mediu propice recuperării. Personalul medical trebuie să fie bine pregătit și să aplice cele mai bune practici medicale.
-Respectarea drepturilor pacienților în procesul de tratament
Profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să asigure că pacienții sunt tratați cu respect și că toate procedurile sunt realizate în concordanță cu principiile etice și deontologice ale profesiei. De asemenea, medicii și asistenții medicali au responsabilitatea de a informa corect pacienții și de a obține consimțământul acestora pentru fiecare procedură.
-Accesibilitatea tratamentului pentru toți pacienții
Instituțiile medicale trebuie să se asigure că serviciile sunt accesibile tuturor pacienților, indiferent de statutul lor social sau economic. Acest lucru presupune, de asemenea, eliminarea oricăror bariere în calea accesului la îngrijire medicală de calitate.
Drepturile pacienților nu sunt un lux, ci un drept fundamental, iar pentru a schimba ceva, trebuie să fim mai vocali, mai conștienți de ceea ce ni se cuvine și să nu ne mai lăsăm intimidați de o atitudine de „supunere” în fața unui sistem care nu respectă standardele de care avem nevoie.
Vreau să vă invit să nu rămâneți indiferenți în fața acestor situații, chiar dacă nu vă privesc direct pe voi, și să ajutăm cât mai multă lume să știe ce drepturi are.
